Irlanda

Nu e deloc ușor să pleci din lumea ta. Frica față de necunoscut este devastatoare. Perioada de adaptare e și mai grea. Munci istovitoare, “de jos”, disperare, oboseală, depresii și mii de întrebări fără niciun răspuns pe plac.
Eu probabil, am ajuns la etapa în care puterea mea de percepție s-a maturizat. Pentru mine o viață mai bună nu se traduce în mod automat în bani, în mai mulți bani.

Abia atunci când scapi de obsesia «cum să câștig mai multi bani» devii liber! Vin și banii, și viata îcepe sa prindă culoare! Ai atâta libertate în toate, încât ajungi să vezi unde te afli și să înțelegi de ce anume te afli acolo.

Barzii, lepriconii, ploile, vântul, malurile înalte și abrupte te fac să te oprești din goana inutilă după lucruri banale, pe care lumea modernă pune accentul. Deși Éireann — Ireland vine de la Eire — numele în limba irlandeza modernă care vine de la Ériu, matroana (zeița) suveranității si a bunăstării in mitologia celtică.

Ocrotitorul Irlandei este Sf. Patrick.
Anume el a scăpat insula de șerpi, a creat crucea irlandeza și l-a rugat pe Dumnezeu ca poporul său să moară cu șapte zile mai înainte de sfârșitul lumii, pentru a nu trece prin calvarul apocaliptic.

Zbucium, războaie și represiuni — pe toate le-a văzut aceasta singuratică planetă din piatra, chiar pană nu demult.
Irlanda e locul unde ai posibilitatea să călătorești în timp, să treci prin toate anotimpurile timp de o zi, e locul unde picăturile de apa își cânta miile de simfonii pentru urechile ce stiu să asculte. Vânturile toate isi dau întâlnire aici: fac schimb de experiență, se calmează, se odihnesc, iși schimbă temperaturile, își reîncărca bateriile si pleacă, fiecare in direcția lui, ca să bântuie lumea!

Sunt locuri, la stânga, la dreapta, în sus și în jos, unde e atâta pace și liniște! Te așezi pe mal și valurile iti vorbesc.
Casele mici și multicolore, castelele medievale, simbolurile celtice, pe care le găsești în numeroasele magazine pentru turiști te fac să înțelegi cât de mult iși iubesc tradițiile, istoria și țara băștinașii acestui petec de pământ aruncat pe stânca din ocean!
Irlanda, ca și Moldova, este rupta in doua, ca și Moldova are două limbi de stat, ca și Moldova creste vaci și oi și, toate acestea, este mult mai fericita.

Știți de ce? Fiindcă este iubita! Irlandezii isi iubesc, tara, păstrează orice colț ce miroase a istorie. Nici un monument de arhitectura nu a fost lăsat să pice…dar asta e altă temă.
Știați ca Halloween este sarbatoare irlandeza? Ca in Irlanada trebuie să lupți mereu cu melcii și păianjenii și, cu toate acestea, grădinile lor sunt pline de flori? Că muștele si țânțarii sunt puțini de tot, doar din când in când poți vedea câte o musca amețită de ploaie, vânt și soare, făcând zgomot prin casa? Că un irlandez in medie consumă 131,1 litri de bere anual și că este țara europeana, unde se mănâncă cei mai mulți cartofi? Că sunt cei mai buni suporteri ai echipelor lor sportive, plecate prin lume pe la competiții, că-și iubesc și venerează artiștii? Că-și cunosc fiecare mal de insula, bucata de piatra, simbolurile, poveștile, cântecele cap-coada și nu doar refrenul?

Că sunt împrăștiați prim lume si că mor de dor mereu? Că au un simț al umorului deosebit și că vorbirea lor e împânzită de metafore? Că nu sunt niciodată cutremure, chiar dacă au munți bătrâni? Că este înconjurată nu numai de oceanul Atlantic, ci și de marea Celtică, marea Irlandeza, si de canalul Sfântul Cheorghe? Că peștele este scump, fiindcă la împăturirea apelor teritoriale Spania și Anglia au uitat de irlandezi ( așa zic ei)? Că Irlanda de Nord e alta țară și că nu trebuie să mergeți la ambasada Regatului Unit și a Irlandei de Nord din Chișinău dupa viza pentru Republica Irlanda?

Verde!
Este țara primăverii devreme, cu zeci de nuanțe de verde!
Dacă ași putea, ași aduce aici toți prietenii mei pictori, măcar pentru o vară!

Si aerul!
Cel mai gustos aer din lume! Imi place, atunci când revin în IRL să inspir adânc, să gust dintr-o boare de vânt. Aerul e rece, dulciu și moale…mmm, ați gustat vreo dată aerul? Da cum miroase! Miroase a proaspăt, ocean și a haine uscate iarna afară!

Cimpoiul!
Sunetele pe care le emite acest instrument au asupra mea un impact magic. Cât de frumos cântau din cimpoi unchii mei în copilărie!

Insula!
Se zice că e bântuită de fantome și lepriconi. Poveștile irlandeze sunt pașnice și pozitive! «Copiii soarelui», «Bătrânica (bunica) și spiridușul»…
«Ei, s-a schimbat totul. Când eram copii, de cum apărea curcubeul, începeam să alergăm spre capătul celălalt ca să vedem lepriconii. Bunicii și părinții ne certau dacă ziceam ceva de rău despre ei. Se zice că atunci când ii jignești cu cuvântul sau cu fapta, ei mor… Acum nu mai sunt lepriconi, au murit cu toții…»- zic cu regret unii, iar alții continua sa creadă.

Irlanada — platou de filmare!
Multe case de film vin aci pentru locații, multe celebritați vin aici, mai «aproape de Dumnezeu”, ca să se cunune… Vin să se sature de somn, să călărească, să meargă la vânătoarea regală, la pescuit în larg — să se contopeasca cu «natura sălbatică» de aici, de care te îndrăgostești la prima vedere!